Cum și-a folosit un mic oraș francez moștenirea minieră pentru a se regenera

În Loos-en-Gohelle, patrimoniul minier al orașului a fost transformat într-o abordare inovatoare și ecologică a regenerării orașului.

Între anii 1850 și 1980, industriile miniere de cărbune au fost foarte active în oraș și în zonele înconjurătoare. Afacerile miniere au lăsat în urmă atât pagube ecologice, cât și sociale, acestea din urmă fiind caracterizate de o creștere puternică a șomajului la închiderea minelor. Municipalitatea a decis să demareze un proiect care să combine măsuri ecologice, economice și sociale. S-a pus accentul pe luarea democratică a deciziilor, pe dezbateri publice și pe implicarea comunității, în încercarea de a contracara tradiția de management paternalist din cadrul minelor.

De-a lungul timpului, măsurile și proiectele individuale s-au transformat într-un cadru general puternic de dezvoltare a orașului, care încorporează măsuri economice, sociale și ecologice și care a dat naștere unei game largi de activități, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, la generarea de energie regenerabilă, tehnologie ecologică, renovare ecologică și turism. Au fost stimulate centurile verzi în tot orașul, se promovează eficiența energetică și utilizarea energiei regenerabile, precum și construcțiile ecologice. Mai mult, fostele halde miniere găzduiesc acum organizații culturale și un centru de cercetare și dezvoltare axat pe energia durabilă!

Aflați mai multe despre această bună practică aici